luni, 15 februarie 2016

Bugetul UE și România: Avertismentele, angajamentele concrete și structura celor 30 miliarde euro puse la dispoziția Bucureștiului în exercițiul 2014-2020

Victor Bratu



Comisia Europeană a anunțat luni contribuția fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI) la strategia de creștere a UE, Planul de investiții și prioritățile Comisiei pentru perioada 2014-2020.


Raportul Comisiei Europene include și rezultatele negocierilor cu toate statele membre cu privire la acordurile de parteneriat și la programe, care la nivel european vor beneficia de finanțări totale de 454 miliarde euro.


Ce a negociat România și care sunt provocările pe care trebuie să le adreseze oficialii români pentru a utiliza la maxim fondurile puse la dispoziție în exercițiul 2014-2020 în cele ce urmează.


Bugete de accesat și lista de promisiuni


Potrivit Comisiei Europene, bugetul alocat României pentru perioada 2014-2020 este de 30,837  miliarde euro, în creştere cu 18% faţă de bugetul din perioada 2007-2013.







Defalcat pe domenii, acest buget se prezintă astfel:

 - Pentru rețele de infrastructură în transport și energie: 7,95 miliarde euro

 - Pentru protecția mediului și eficiența utilizări resurselor: 6,18 miliarde euro

 - Pentru reducerea emisiilor de carbon: 4,54 miliarde euro

 - Pentru proiecte de incluziune socială: 4 miliarde euro

 - Competitivitate IMM: 3,49 miliarde euro

 - Sustenabilitate și îmbunătățirea calității forței de muncă: 2,67 miliarde euro

 - Educație și pregătire vocațională: 1,97 miliarde euro

 - Adaptare la schimbări climatice și prevenirea riscurilor: 1,79 miliarde euro

 - Cercetare și inovare: 1,25 miliarde euro

 - Asistență tehnică: 1,02 miliarde euro

 - Eficientizarea administrației publice: 925 milioane euro

 - Tehnologia informației și a comunicațiilor: 630 milioane euro


Acest buget ar urma să fie accesat pentru proiecte noi, în urma negocierilor desfășurate pe parcursul anului 2015 între București și Bruxelles rezultând următoarele obiective principale asumate de România:

Infrastructură în transporturi:
 - 780 km de cale ferată reabilitată, dintre care 390 km din rețeaua TEN-T
 - 764 km de drumuri noi, dintre care 375 km din rețeaua TEN-T
 - 2.250 km de drumuri reconstruite
 - 69 de km de rețea de metrou/tramvai nouă sau reabilitată


Turism:
 - Creșterea cu 45.000 în fiecare an a numărului de vizitatori ai obiectivelor turistice


Internet:
 - Acces la internet de mare viteză pentru 400.000 de gospodării


Mediu:
 - Reciclarea anuală a 940.000 de tone de gunoi
 - Îmbunătățirea serviciilor de alimentare cu apă potabilă pentru 3,3 milioane de persoane
 - Protecție împotriva inundațiilor de care să beneficieze 170.000 de persoane
 - Reabilitarea a 53 ha de teren afectate de deșertificare sau alunecări
 - Conservarea habitatelor pe 60.000 ha
 - Tratamentul apelor uzate pentru un echivalent de 1,87 milioane locuitori


Energie:
 - Creșterea producției de energie regenerabilă cu 60 MW
 - Îmbunătățirea performanțelor termice pentru 128.758 locuințe
 - Reducerea consumurilor în clădiri publice cu 31.364.629 kWh/an
 - Scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră cu echivalentul a 342.542 tone bioxid de carbon


Sănătate:
 - Îmbunătățirea serviciilor medicale pentru un număr de 500.000 de cetățeni


Urbanism:
 - Renovarea a 290.199 mp spații publice


Agricultură:
 - Servicii de consultanță acordate pentru buna funcționare a 200.079 ferme
 - Investiții în economia rurală de 311,85 milioane euro
 - Constituirea de ferme organice pe 225.950 hectare
 - Sprijin pentru 9.367 tineri fermieri


De menționat: Din cauza ”performanțelor” înregistrate pe exercițiul financiar precedent, multe proiecte au fost fazate, urmând ca finalizarea acestora, respectiv finanțarea bucăților de proiect amânate, să se facă în 2016, cu diminuarea corespunzătoare a bugetului 2014-2020. Rezultă că obiectivele asumate în noul exercițiu nu vor fi atinse, în special în domenii precum transporturi, mediu, sănătate.

Numai CNADNR a fazat pentru exercițiul 2014-2020 un număr de 18 proiecte majore, valoarea eligibilă aferentă fazei a II-a fiind de 2,25 miliarde euro, și alte 17 nemajore, cu o valoare eligibilă de 146 milioane euro. Alte 8 proiecte derulate în cadrul FEDR (valoare eligibilă estimată de 583,9 milioasne euro) așteapă încă aprobarea pentru fazare.


Precondiții pentru utilizarea efectivă și eficientă a fondurilor


În raportul dat publicității luni, Comisia trece în revistă și provocările-cheie pentru fiecare țară membră UE. Potrivit documentelor Comisiei, României i se atrage atenția că ”documentele de strategie în anumite domenii de investiții încă urmează să fie finalizate sau implementate integral”.

Un Master plan în transporturi, o hartă a necesităților în domeniul infrastructurii medicale și un plan de management al deșeurilor vor ghida investițiile în infrastructură, în timp ce un proces corect de management al proiectelor ar trebui să apropiue cercetarea de economie pentru impulsionarea inovării, afirmă Comisia.

Documente de poziție în legătură cu incluziunea socială, combaterea sărăciei și a abandonului școlar, consolidarea administrației publice și îmbunătățirea legislației și a procedurilor în materia achizițiilor publice sunt cele care ar asigura convergența cu recomandările Semestrului European.

Trei dintre componentele Fondului European Maritim și de Pescuit sunt încă neândeplinite de România, iar conformiteatea trebuie atinsă până cel târziu la finalul anului 2016.

România s-a angajat să simplifice procedurile pentru aplicanți, să îmbunătățească legislația achizițiilor publice și să simplifice procedurile de achiziții, să simplifice procedurile de autorizare a edificării construcțiilor, să simplifice și să raționalizeze procedurile utiloizate de administrație.

Toate acestea constituie sarcini permanente ale grupului de lucru constituit în cadrul mecanismului de coordonare a Înțelegerii de Asociere cu România.


Contextul


În perioada 2014-2020, în orașele și regiunile Europei se vor investi 454 de miliarde EUR din bugetul UE – sau 637 de miliarde EUR dacă se ia în calcul și cofinanțarea națională – prin intermediul a mai mult de 500 de programe finanțate din fondurile ESI.

Fondurile ESI sunt o componentă importantă a investițiilor publice din UE; se preconizează că, în perioada 2014-2016, aceste fonduril vor reprezenta aproximativ 14 % din investițiile publice totale, în medie, și că vor ajunge la 70 % în unele state membre.

În esență, fondurile ESI pun în următoarea perioadă accent clar pe patru sectoare-cheie generatoare de creștere economică: cercetarea și inovarea, tehnologiile digitale, sprijinul acordat economiei cu emisii scăzute de dioxid de carbon și întreprinderilor mici.

De exemplu, în perioada 2014-2020, fondurile vor investi 121 de miliarde EUR în cercetare și inovare, în TIC și în sprijin acordat întreprinderilor mici din întreaga Europă.

Două milioane de societăți vor putea apela la sprijin direct din fonduri, scopul urmărit fiind de a le crește competitivitatea și capacitatea de cercetare și inovare.

Aproape 15 milioane de gospodării vor avea acces, teoretic, la banda largă de mare viteză grație Fondului european de dezvoltare regională, iar aproape 20 de milioane de persoane din zonele rurale vor dispune de infrastructură sau de servicii TIC noi sau ameliorate cu sprijinul Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală.




















Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu